La mulți ani, în familie!

La mulți ani, în familie!
În urmă cu doar câțiva ani, România a început o afacere jegoasă și ilegală!
A interzis adopția copiilor abandonați de niște oameni iresponsabili și ajunși pe mâna și la mila altor oameni iresponsabili!
Eu, la vârsta de 4 săptămâni după naștere, pe care o regret uneori, am fost abandonat la casa de copii nr 4 din Lugoj, județ Timiș. M-am născut la data de 6 iulie 1994, în orașul Jimbolia – Timiș, ea, Lili, a avut postpartum, a vrut să scape de mine. Măsa (mama Lilianei), m-a dat la casa de copii.
La Lugoj, o fundație daneză organiza anual o serie de vizite la familiile din Danemarca care își doreau un copil de sărbători.
Am fost unul dintre norocoșii acelui proiect. Am fost primit la o familie din Copenhaga, familia Elgard Jensen, ambii angajați ai Casei Regale Daneze.
Aveau doi băieți, unul student la medicină iar celălalt student la drept. O familie foarte frumoasă, care a dorit să mă înfieze.
Au început demersurile pentru adopție, aveam 4 ani, știam că voi fi al lor, știam că voi fi Danez, îmi doream să scap de cei 120 de copii din casa aia urâtă, murdară și administrată de oameni răi care mă /ne băteau fără motive serioase!
Am fost amăgit, mi s-a promis o familie, eram sigur că voi fi adoptat. Am fost în tribunal sau la judecătorie, nu știu exact, am fost întrebat dacă vreau să fiu adoptat de Eva și de Fleming, am spus primul meu DA hotărât, apoi m-au scos din sală.
După câteva minute mi s-a spus că mă întorc la Lugoj, pentru o perioadă.
Așa a fost, o perioadă scurtă pentru că în decembrie 1999 am fost vizitat de familia Herbold, din Germania, ei doreau să deschidă la Checea o casă de copii de tip familial. M-au primit în casa lor. A fost foarte frumos, a fost cald, aveam de mâncare și nu trebuia să mă grăbesc când mâncăm, puteam să dorm fără să fiu atins de băieții mai mari și am spus pentru prima data “mama”, din păcate unei persoane care nu merita!
La Checea, Fundația Siguranța pentru Copii în România, a devenit casa mea, a devenit locul unde mă simt în siguranță și apreciat pentru ceea ce fac.
Am 24 de ani, am absolvit facultatea de Asistență Socială și mai am doar 6 luni până la finalizarea disertației. Vreau să studiez mai mult, am decis ca după finalizarea masteratului să mă înscriu la doctorat.
În anul 2017, ajutat de 2 prieteni, am înființat un ong, YouHub Association, iar în luma decembrie 2017 am fost ales președinte al Consiliul Tinerilor Instituționalizați, structura națională de reprezentare a copiilor și a tinerilor abandonați din România.

Misiunea mea este promovarea și protecția drepturilor copilului, adopția este un drept fundamental prin dreptul la familie. Guvernul României, încurajat de o baroneasă, a blocat adopția internațională pe motiv că s-ar fi făcut trafic de organe. S-au făcut verificări, anchete și alte cele și… nimic!
Nu înțeleg implicarea lui Țiriac în povestea asta! Dar un lucru este sigur, România se laudă la această oră cu 57.000 de copii abandonați, 19.000 de copii în case de copii!
Suntem o statistică? Sau suntem oameni care am putea să ne schimbăm povestea dacă am fi sprijiniți în sensul acesta, către o viață independentă, demnă și mai bună!

În luna ianuarie, legea adopției ar trebui să fie discutată la camera deputaților, a fost votată unanim la Senat. Sper că articolul care privește redeschiderea adopției internaționale să fie votat și astfel să se ofere șansa la o familie tuturor copiilor abandonați!
#VreauAcasa #adopția
Veți înțelege mai multe din reportaj!

https://andreaselgardjensen.ro/2019/01/02/la-multi-ani-in-familie/

România sa renăscut – atunci și acum. Povestea de credință a lui Corina

 

 

Ea a crescut în zilele cele mai întunecate ale comunismului, fiica unui predicator penticostal. Își amintește că a fost batjocorită pentru credința ei în fiecare zi la școală. Își amintește că aruncă o privire sub ușa dormitorului pe timp de noapte, uitându-se la cizmele soldaților care veniseră să-i ia tatăl pentru interogatoriu. Își amintește cum a fost atunci când comunismul a căzut în cele din urmă și a aflat că guvernul a ascuns sute de mii de copii în orfelinate teribile. Și atunci Corina Caba știa ce vrea Dumnezeu să facă cu viața ei.

Ea și-a fondat orfelinatul într-un apartament mic în 1996, luând copiii abandonați din spital și îngrijindu-i până când a putut găsi familii adoptive. Treptat, ea a adăugat la personalul ei, plătindu-și salariile oricât ar fi putut. După ce România a fost înființată pentru a susține lucrarea, ea a construit o unitate mai mare, a angajat mai mulți muncitori și a luat mai mulți copii. Odată cu trecerea anilor, legile și sistemul de protecție a copilului au evoluat, însă Dumnezeu a făcut întotdeauna o cale pentru Corina să-i ajute pe copii abandonați.
Corina cu un copil abandonat la spital în 2005
https://www.romania-reborn.org/…/11/8/corinas-story-of-faith
Astăzi, Corina este mama adoptivă a patru copii și o figură mamă la sute de persoane, a căror viață sa schimbat pentru totdeauna. Ea este, de asemenea, un lider național în curs de dezvoltare în domeniul îngrijirii orfane, călătorește pentru a vorbi la conferințe, ajutându-i să consilieze guvernul cu privire la politică și (cu reticență) vorbind cu mass-media națională. Și încă luptă pentru copiii individuali în fiecare zi. "Când durerea este prea mare, Dumnezeu ma învățat să am încredere în El", spune ea. "Într-o zi, El va restaura tot ce pare pierdut, va răscumpăra tot ce pare fără speranță, va repara tot ce pare distrus. Dumnezeul nostru are ultimul răspuns!"

Dăruiți darul de angajament
Cadoul dvs. va ajuta personalul nostru angajat să lupte cu pasiune pentru copiii aflați în îngrijirea noastră, susținând practici guvernamentale mai bune și utilizând sediul central al ministerelor noastre ca centru de instruire și consiliere pentru familii. Puteți să vă adresați următoarelor nevoi ale personalului și ale ministerului:

$ 50: ONE SĂPTĂMÂNĂ DE CHELTUIELI DE GAZ / CĂLĂTORIE (PENTRU LUCRĂRI SOCIALE)

250 USD: ONE LUNA CHELTUIELILOR ELECTRICE (PENTRU SANATOARE)

600 de dolari: SALAREA UNEI LUNI PENTRU UN LUCRU SOCIAL
GASITI ACUM